Un areal, o viziune, un viitor sustenabil

Deși relativ redus ca întindere, Mușcelul reprezintă un teritoriu cu o puternică determinare identitară și o influență covârșitoare asupra istoriei românilor. Câmpulung a fost prima capitală a Valahiei, cetate de scaun a primului domn muntean, Basarab Întemeietorul. Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, un avertisment pentru primarul Brașovului referitor la mișcările militare ale otomanilor la Dunăre, este cel mai vechi document datat scris în limba română.

Situat la marginea de sus a Munteniei, Mușcel a fost o punte de legătură cu Ardealul, Rucăr fiind poarta deschisă către Bran, dincolo de munții Carpați, de-a lungul drumului dintre cetățile de scaun ale celor două provincii românești.

La începutul secolului XX, județul Muscel se releva prin minele sale de lignit, precum și prin cultura pomilor fructiferi și a viței de vie. Regiune specific montană, cu întinse păduri, a fost parțial ocolită de colectivizarea forțată din perioada postbelică, din cauza reliefului și parcelării terenurilor, ponderii ridicate a micilor proprietari și țăranilor cu atașament față de proprietate și opoziției active față de presiunea comunistă, susținută de rețele comunitare strânse și elite locale. În perioada comunistă, Mușcelul a fost desființat ca județ și înglobat în județul Argeș.

Totuși, de-a lungul anilor, localnicii au păstrat specificul local, „moșnenesc", o formă socială arhaică, cu obști formate din mahalale strânse în jurul bisericilor. Moșnenii erau țărani liberi, posesori în devălmășie ai unei proprietăți de pământ moștenite de la un străbun comun. Această arhaică formă de proprietate specifică zonei montane s-a păstrat până în zilele noastre, ocoalele silvice private din acest areal fiind printre cele mai vechi și mai întinse din țară.

În perioada post-revoluționară, localnicii s-au confruntat cu numeroase perioade critice. Pe plan economic, crizele succesive — schimbarea regimului, lipsa unei strategii de restructurare, lipsa fondurilor, crizele financiare succesive și pandemia — au condus la o criză demografică. Mulți localnici, în mare parte tineri, au fost nevoiți să plece, județul Argeș înregistrând o scădere demografică semnificativă, peste media națională, cu o previziune catastrofală pentru 2060, de minus 46,7%.

Cercetările sociologice au reliefat ca principale probleme pierderea identității teritoriale, declin demografic sever, infrastructură deficitară, economie teritorială ineficientă și impredictibilă, administrație publică lipsită de mijloacele necesare provocărilor, teritoriu majoritar defavorizat, patrimoniu construit ineficient energetic, populație afectată de sărăcie energetică.

Astfel, a devenit evidentă oportunitatea de refondare strategică identitară ca opțiune de ultimă instanță pentru a împiedica regresul social, economic și demografic, conturându-se ideea formării unui teritoriu verde, neutru energetic, cu o infrastructură integrată modernă și funcțională, cu o piață teritorială rezilientă, bazată pe economia locală și în care traiul să se desfășoare în ritmul tradițiilor mușcelene renăscute.

Demersul a fost început de un comitet de inițiativă care a condus la crearea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ITI Ținutul Plai Mușcelean. Configurate în funcție de rezultatele cercetărilor sociologice desfășurate în localitățile din întregul areal, prioritățile programului constau în dezvoltarea strategică a Ținutului Plai Mușcelean ca teritoriu montan, implementarea soluțiilor de eficiență energetică și producție de energie, crearea unei economii circulare verzi și asigurarea unui turism de vizitare prin animare teritorială identitară.

Obiectivul general este crearea unui teritoriu Mușcel pozitiv energetic, prosper și rezilient. Cu alte cuvinte: natură protejată, energie ieftină, locuri de muncă, formare de specialiști, dezvoltare locală, infrastructură care atrage noi investiții. Iar în mijlocul întregului proiect sunt oamenii — participanți, decidenți și beneficiari totodată. Acesta a fost visul. Și pentru că nu se putea începe cu toate localitățile odată, au fost selectate două comune-pilot: Țițești, ca pilot sudic, și Rucăr, ca pilot montan. Dar ele sunt doar începutul!